Inapoi la studii
Studii paleoclimatice pe speleoteme din Pestera Poleva
Pestera Poleva - imagine din zona terminala
Cercetari intreprinse in cadrul Proiectului CLIMKARST
"Variatii climatice rapide inregistrate in depozitele carstice din Romania, evidentiate de indicatori izotopici si paleomagnetici"  Grant CEEX 627/2005
Date generale

Pestera Poleva este o cavitate de dimensiuni medii, situata în partea sudica a Muntilor Locvei, la circa 10 km nord de Defileul Dunarii. Se dezvolta în totalitate în calcare de Plopa (Barremian). Este o retea tipic fluvio-carstica, dezvoltata pe o lungime de cca 950 m, care formeaza un meandru subteran al pârâului Poleva. Galeria principala se dezvolta în lungul cursului subteran si prezinta numeroase bucle de meandru „suspendate” la cca 1-2 m deasupra talvegului. Atât aceste bucle de meandru cât si galeriile laterale sunt bogat concretionate iar temperatura în zonele fosile este constanta, variind usor în jurul mediei multianuale de 10-11 °C. În aceste conditii, pestera Poleva este o cavitate adecvata determinarilor paleoclimatice pe speleoteme.
inapoi la studii de caz
English version
Tineti mouse-ul deasupra figurii pentru a citi o scurta explicatie.
Dublu-click pe imagine pentru a deschide o versiune marita a acesteia.
Pentru informatii suplimentare vezi lista de publicatii (fisiere pdf disponibile) sau contactati-ne
Esantionul studiat

Din Pestera Poleva au fost colectate în cursul etapelor anterioare mai multe speleoteme, iar pentru unele dintre acestea s au efectuat datari si determinari izotopice cu caracter preliminar. Dintre aceste speleoteme am selectat stalagmita
PP10, care acopera intervalul de timp cca. 61 ka – Holocen. O parte a determinarilor au fost efectuate în cadrul unor proiecte de cercetare anterioare, iar îndesirea profilului izotopic pentru obtinerea unei rezolutii optime în cadrul proiectului CLIMKARST. 
Stalagmita a fost sectionata longitudinal si datata la diverse intervale stratigrafice semnificative (8 datari de înalta rezolutie). Rezultatele datarilor sunt prezentate în figura alaturata. Ulterior, din zona axiala a stalagmitei au fost prelevate probe pentru profilul izotopic preliminar (o proba-cm). Dupa înaintarea lucrarii spre publicare, la sugestia referentilor, profilul izotopic initial a fost „îndesit” la 0,5 cm/proba, iar în anumite sectoare care prezentau oscilatii pronuntate chiar la 0,25 cm/proba.
Sectiune prin stalagmita PP10 cu indicarea varstelor determinate
Rezultate obtinute. Discutie

Toate datarile au fost efectuate în Laboratorul TIMS al Universitatii din Bergen, iar determinarile izotopice la Universitatea „Karl Franzens” din Graz, Austria, conform acordurilor de colaborare stabilite
Rezultatele datarilor sunt prezentate în figura de mai sus si demonstreaza faptul ca stalagmita s-a dezvoltat în intervalul de timp de la cca. 61,7 ka pâna acum cca 2,4 ka, cu doua întreruperi notabile marcate ca hiatusuri de precipitare în structura concretiunii acum cca 44-42 ka si, respectiv, în intervalul ~20-11 ka. Dintre acestea, hiatusul de la 44-42 ka pare sa fi fost cauzat de un eveniment torential (viitura) cu extindere regionala având în vedere ca în Pestera cu Oase, aflata la cca 50 km spre nord se înregistreaza, în acelasi interval de timp depuneri masive de sedimente.

Rezultatele determinarilor izotopice d18O si d13C din stalagmita PP10 sunt prezentate în figura de mai jos si comparate cu profilul GRIP (SFCP, 2004) si, partial, cu profilul determinat pentru stalagmita LFG9 (Lauritzen & Onac, 1999).

Analiza profilului izotopic demonstreaza existenta unui episod de racire climatica între cca 67 si cca 58 ka, corelabil cu evenimente similare recunoscute în Pestera Villars (Franta) dar si în Pestera Lithophagus (Muntii Padurea Craiului). De asemenea, a fost recunoscuta o oscilatie rece si deosebit de pronuntata între cca 40-35 ka despre care nu existau, pâna în prezent, informatii la nivelul teritoriului tarii noastre.

Sectorul superior al stalagmitei, dezvoltat continuu între cca 11 ka si cca 2,4 ka a oferit cel mai detaliat profil paleoclimatic cunoscut pâna în prezent pentru Holocenul din România. Acesta este semnificativ pentru procesul de încalzire accentuata a climei la sfârsitul ultimului maxim glaciar si evidentiaza câteva oscilatii notabile cu durate de câteva sute de ani, în urma cu cca. 5,2 ka si, respectiv 3,3 ka.

Rezultatele complete si interpretarea in detaliu a acestui profil climatic pot fi gasite in lucrarea publicata de
Constantin et al. (2007), iar datele brute sunt disponibile in Baza de Date Globala pentru paleoclimatologie a NOAA.
Profilul izotopic d18O (linie albastra) si d13C (linie rosie) de-a lungul stalagmitei PP10 comparat cu profilul izotopic SCPF (sus)
Profilul izotopic pentru Holocen al stalagmitei PP10 comparat cu profilele izotopice ale stalamitei PP9, stalagmitei CB3 si S22 (pentru detalii vezi textul lucrarii).