Studierea transferului de poluanti la interfata epicarstica prin utilizarea faunei acvatice ca bioindicator.


DESCRIEREA PROIECTULUI

Dovada necesitãtii realizãrii proiectului. Încadrarea sa în domeniile prioritare de cercetare ale PNII. Analiza obiectivelor si avantajelor scontate
      Proiectul se încadreaza în domeniile prioritare de cercetare ale PNII prin obiectivele urmarite si avantajele scontate. Biodiversitatea si ecologia faunei din apa de percolatie a fost extrem de putin studiata pâna în prezent. Ultimii 5 ani de cercetari au adus noi date privind biodiversitatea si structura spatiala a acestei faune. Unul dintre obiective este studiul interfetei reprezentate de epicarst (interfata între suprafata/sol si apa subterana cu toate habitatele caracteristice) si utilizarea acestei faune ca bioindicator pentru poluarea de la suprafata. Epicarstul si zona vadoasa contin importante rezerve de apa pe care o descarca la nivele inferioare, respectiv în apa subterana profunda, utilizata ca sursa de apa potabila.
      Ipotezele de lucru se bazeaza pe investigatiile ecologice, hidrologice si chimice din zona nesaturata a carstului. Întrebarea este în ce masura speciile din aceasta zona au distributia în functie de calitatea chimico-fizica a apei si cum pot fi ele utilizate ca bioindicatori.

Referinte despre interesul comun existent al tãrilor partenere pentru proiectul propus si justificarea necesitãtii de colaborare cu celelalte echipe de cercetare
      Fiind un subiect de cercetare foarte recent, interesul ambelor tari pentru colaborare este dat de complexitatea studiului si de complementaritatea cunostintelor celor doua echipe care au o vasta experienta în cercetarea carstului în general si a pesterilor în special. De asemenea, desi sunt ambele europene exista mari diferente regionale geografice si faunistice între cele doua tari, ceea ce va permite diversificarea aspectelor de cercetare abordate, îmbunatatirea metodelor de lucru utilizate si propunerea de noi directii de cercetare.

Nivelul actual al cunostintelor si experientei în cercetare pe plan national si international în tãrile partenere în domeniul proiectului propus (se anexeazã o listã cu bibliografia relevantã, maxim 20 de lucrari)
      Acest domeniu a fost extrem de putin cercetat. Echipa din Slovenia este prima care a întreprins astfel de cercetari în Slovenia si S.U.A. Interesul studierii epicarstului, în general în lume, a crescut în ultimul deceniu si datorita necesitatii utilizarii de noi surse de apa potabila pentru uz casnic si agricultura si astfel a obligativitatii protectiei apelor subterane ca surse importante de apa în întreaga lume. Ecosistemele subterane sunt cele mai vulnerabile la impactul antropic pentru ca sunt strict dependente si influentate de cele de la suprafata. Prin natura rocii, ecosistemele calcaroase absorb prin intermediul apei de precipitatii, care se infiltreaza în subteran, toti poluantii de la suprafata. Mai mult, acestia ramân aici permanent sau pentru perioade foarte îndelungate de timp, întrucât capacitatea de autoepurare a apelor subterane este extrem de redusa.


BRANCELJ, A., PIPAN, T. Diversity of copepoda (Crustacea) in the unsaturated zone of karstic caves of Slovenia. V: GRIFFITHS, Huw I., KRYŠTUFEK, Boris, REED, Jane M. (eds). Balkan biodiversity: pattern and process in the European hotspot. Dordrecht; London: Kluwer Academic, 2004, 323-332. CAMACHO A.I, VALDECASAS A.G., RODRIGUES J. CUEZVA S., LARIO J., SANCHEZ-MORAL S. Habitat constraints in epikarstic waters of an Iberian Peninsula cave system. Ann Limnol. - Int. J. Lim. 2006 42 (2): 127-140.

GERIC, B., PIPAN, T., MULEC, J.. Diversity of culturable bacteria and meiofauna in the epikarst of Škocjanske jame Caves (Slovenia). Acta carsol., 2004, 33, 1, 301-309.

MOLDOVAN O.T., PIPAN T., IEPURE S., MIHEVC A., MULEC J. (2007) Biodiversity and ecology of fauna in percolating water in selected Slovenian and Romanian caves. Acta Carsologica, 36 (3): 493-501.

PIPAN, T., BRANCELJ, A. Distribution patterns of copepods (Crustacea: Copepoda) in percolation water of the Postojnska Jama Cave System (Slovenia). Zool. stud., 2004, 43, 2, 206-210.

PIPAN, T., CULVER, D.C. Estimating biodiversity in the epikarstic zone of a West Virginia Cave. J. caves karst stud., 2005, 67, 2, 103-109.

PIPAN, T., CULVER, D.C. Epikarst fauna from north American caves. V: GIBERT, Janine (ed.). World subterranean biodiversity: proceedings of an international symposium held on 8-10 December 2004 in Villeurbane, France. Villeurbanne: [CNRS], 2005, 136.

PIPAN, T., CHRISTMAN, M., CULVER, D.C. Dynamics of epikarst communities: microgeographic pattern and environmental determinants of epikarst copepods in Organ Cave, West Virginia. Am. midl. nat., 2006, 156, 1, 75-87.

PIPAN, T., BLEJEC, A., BRANCELJ, A. Multivariate analysis of copepod assemblages in epikarstic waters of some Slovenian caves. Hydrobiologia (Den Haag), 2006, 559, 213-223.

PIPAN, T., CULVER, D.C. Regional species richness in an obligate subterranean dwelling fauna - epikarst copepods. J. biogeogr., 2007, 34, 654-861.

PIPAN, T., CULVER, D.C. Copepod distribution as an indicator of epikarst system connectivity. Hydrogeology Journal. [Online ed.]. http://www.springerlink.com/content/1435-0157/.

PIPAN, T., CULVER, D.C. Epikarst communities: biodiversity hotspots and potential water tracers. Environmental geology. [Online ed.]. http://www.springerlink.com/content/1432-0495/.

Desfãsurarea în timp a proiectului si rezultatele estimate, prezentate pe etape. Descrierea activitãtilor fiecãrei echipe de cercetare cu evidentierea contributiei fiecãrui partener
      Rezultatele acestei colaborari vor reprezenta o contributie fundamentala la întelegerea modului de colonizare a animalelor subterane în si din epicarst, transferul poluantilor de la suprafata si posibilitatea utilizarii diferitelor specii ca bioindicatori.
      Catalogarea si topografierea faunei subterane va fi realizata timp de 12 luni (Etapa I 2008 si Etapa II 2009), împreuna cu monitorizarea factorilor fizico-chimici si prelucrarea datelor laborator. În a doua jumatate a anului 2009 (Etapa II) datele vor fi analizate si interpretate iar rezultatele obtinute prezentate în cadrul unui workshop. Ulterior vor fi publicate în reviste indexate.
      Ambele echipe vor monitoriza doua pesteri din fiecare tara (2008-2009) iar datele examinate vor fi interpretate împreuna si publicate împreuna (2009). Ambele echipe vor colecta fauna, efectua masuratori pe teren si vor face identificari în laborator. Interpretarea , compararea datelor se vor face în comun. De asemenea, datele vor fi publicate în lucrari realizate în comun.

Stadiul propunerii de colaborare: existã un acord de colaborare privind prezentul proiect, între institutiile partenere de colaborare (se va anexa); existã lucrãri în derulare privind prezentul proiect sau privind subiecte similare (vor fi mentionate); existã acceptul de principiu al partenerului strãin pentru initierea prezentului proiect (se va anexa).
      Colaborarea este o continuare a lucrarilor demarate în 2006. Propunerea a fost acceptata de Ministerele ambelor tari.
Modalitãti si posibilitãti de înregistrare si anuntare a rezultatelor colaborãrii: publicatii, rapoarte, patente comune, know-how, prototipuri, altele (precizati).       Colaborarea se va materializa prin rapoarte (intermediar si final), publicatii comune în reviste indexate, perfectionarea metodologiei de lucru si organizarea unui workshop.