Romana   English





Planul de realizare al proiectului

O1. Identificarea factorilor caracteristici habitatelor ce determină prezenţa diferitelor specii şi astfel bogăţia specifică locală în peşteri şi habitatele epigee.

În urma observaţiilor realizate în teren vor fi selectate pentru studiu peşteri şi staţii situate în habitate epigee din zona limitrofă peşterilor. Peşterile selectate pentru studiu vor avea dezvoltare şi tip hidrologic diferit. Fiecare staţie va fi caracterizată prin variabile locale (de ex. temperatura solului şi tipul de habitat pentru staţiile din habitate epigee şi temperatura aerului şi umiditatea pentru peşteri) şi variabile ce caracterizează modul de utilizare al terenului din jurul unei staţii. În plus, va fi analizată concentraţia metalelor cu potenţial toxic (Cu, Zn, Hg) din probe de sol şi organisme.
Aproximativ 40% din opilionidele prezente în România se află în MPG. Zece specii au fost semnalate în peşterile din MPG dar numai două sunt considerate troglofile (Paranemastoma silli şi Holoscotolemon jaqueti) (Avram & Dumitrescu, 1969). Pentru colectarea opilionidelor se vor folosi capcanele tip Barber şi sita Winkler.

Informaţii obţinute: Inventarierea opilionidelor şi modul de utilizare al habitatelor; ii) Structura comunităţilor în diferite tipuri de habitat.

Pe baza variabilelor măsurate la nivelul fiecărei staţii vor fi realizate modele predictive ale i) prezenţei speciilor &icric;n peşteri şi habitate epigee şi ii) bogăţiei specifice. Criteriul informaţiei Akaike va fi utilizat pentru a selecta modelul cel mai bun iar media modelelor va fi utilizată pentru a calcula estimatorii parametrului şi varianţa acestora.
Informaţia obţinută: Identificarea celor mai importante variabile ce influenţează bogăţia specifică şi prezenţa speciilor în peşteri şi habitatele epigee.


O2. Evaluarea intensităţii asimetriei fluctuante ca un indicator al calităţii habitatelor

Pe baza observaţiilor realizate în cursul activităţilor anterioare se vor selecta speciile şi zonele pentru analiza asimetriei fluctuante. Va fi măsurată lungimea totală a corpului, lungimea pedipalpilor şi chelicerelor pentru fiecare findivid. Analiza asimetriei fluctuante se va realiza după protocolul descris de Palmer (1994) şi Palmer & Strobeck (1997). Vom testa ipoteza că asimetria fluctuantă este mai ridicată în i) cadrul populaţiilor situate în habitate epigee decât în cazul celor din peşteri; ii) cadrul populaţiilor situate în habitate epigee cu impact antropic ridicat. Comparând populaţii situate în habitate diferite se va evalua eficienţa asimetriei fluctuante ca indicator al stresului în cadrul populaţiilor de opilionide din zonă.