Emil Racoviță Savant, explorator, biolog
Ales academician în 1920 · Președinte al Academiei Române 1926–1929 · Fondatorul primului Institut de Speologie din lume, la Cluj
Viața și cariera unui vizionar
Emil Racoviță s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe Racoviță, era magistrat și membru fondator al societății literare Junimea, iar mama, Eufrosina Stamatopol, era o talentată pianistă. Și-a petrecut copilăria la moșia familiei, la Șurănești, Vaslui.
Și-a început educația la Iași ca elev al lui Ion Creangă și mai târziu al lui Grigore Cobălcescu. Studiază la Facultatea de Drept din Paris, după dorința tatălui, dar audiază concomitent și cursurile Școlii de antropologie. Ulterior se înscrie la Facultatea de Științe din Universitatea Sorbona, absolvită în 1891.
La numai 25 de ani este ales membru al Societății zoologice din Franța — o recunoaștere extraordinară pentru un tânăr savant din Europa de Est.
Este recomandat în 1897 să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene la bordul navei Belgica. Alături de el, Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook și geologul Henryk Arctowski.
Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peștera Cueva del Drach din Mallorca (1904), renunță la oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane. În 1907 publică „Essai sur les problèmes biospeologiques", prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume.
În 1920 este invitat ca profesor la Universitatea din Cluj, unde înființează primul Institut de Biospeologie din lume, aducând alături o echipă internațională de biologi renumiți.
Emil Racoviță în perioada expedițiilor sale de cercetare
Pornind din Anvers pe 10 august 1897, expediția a explorat apele antarctice. Materialul adunat a constituit obiectul a 60 de volume — mai mult decât toate expedițiile antarctice anterioare la un loc.
Momente cheie
Funcții deținute
- Senator, reprezentant al Universității din Cluj — 1922–1926
- Rector al Universității din Cluj — 1929–1930
- Președinte al Academiei Române — 1926–1929
- Director al Institutului de Speologie — 1920–1947
- Membru al mai multor asociații științifice internaționale
Publicații principale
- „Essai sur les problèmes biospeologiques" — 1907
- Cétacés. Voyage du S. Y. Belgica — Anvers, 1903
- Énumération des grottes visitées, seriile 1–7 — Paris, 1907–1929 (cu R. Jeannel)
- Speologia. O știință nouă a străvechilor taine subpământești — Cluj, 1927
- Evoluția și problemele ei — 1929
Imagini de arhivă
Lily
Aici să te ajut! 🦇